sa te trezesti, la rasarit, pe plaja, in sacul de dormit. Tragi putin fermoarul cat sa ajunga soarele si la iubita inca adormita. Sa te aburci, apoi, la umbra Stufului, la cafea. Si la Ravelul de dimineata. Exista la Vama! Sau: sa zaci definitiv, cu privirea tampa, rapus mintal de tananaiala monotona a muzicilor pentru un singur neuron. Exista in Romania! La Vama Veche, monotona e doar frumusetea rasaritului.
Mircea Toma
Un comentariu:
cand eram in vama melodia asta ma facea sa visez cu ochii deschisi uitandu-ma la rasarit...acum cand sunt acasa imi vine sa plang dupa ea, si dupa rasarit...ma rog imi vine sa plang dupa toata vama
e trist cand stau si ma gandesc ca pe oriunde am fost nicaieri nu m-am simtit mai bine...
Dana ( de la Galati0
p.s. mai vorbim pe mess ca sa iti dau pozele...
Trimiteți un comentariu